Alimentatie naturista/bio

Începând din decembrie 2013, împreună cu domnul doctor Pavel Chirilă, am organizat periodic dezbateri pe tema alimentației naturiste / bio. Dl. dr. Chirilă prezintă principiile, ne împartășește din experiența dumnealui de medic experienţele ca doctor şi răspunde la întrebări, iar eu pregătesc mostre de mâncăruri naturiste/bio pe care le servim participanţilor.

Sintetizez în cele ce urmează câteva din principiile alimentației naturiste/bio, așa cum au fost structurate de dl. dr. Chirilă.

De exemplu: organismele umane au predispoziţie la boli, dar îmbolnăvirea are loc doar dacă omul greşeşte în stilul său de viaţă. 80% din greşelile pe care le facem acum în stilul nostru de viaţă sunt cele făcute la capitolul alimentar. Putem greşi la calitatea alimentelor alese, la tehnica de preparare a alimentelor (gastronomie) sau la ritmul meselor.

Primul principiu al gastronomiei bio este cel al integralităţii: alimentul consumat trebuie să fie integral. Putem să-l pregătim într-un fel anume, dar să nu scoatem din el părţi şi nici să-i adăugăm. Aşa cum îl găsim în natură, aşa e bun.

Dar noi ne-am învăţat în ultima sută şi ceva de ani să mâncăm din ce în ce mai nenatural. Mai alb de exemplu: făina cât mai albă, zahărul cât mai alb, sarea la fel. Noi, consumatorii, cerem alimentele rafinate, iar producătorii ni le dau.

Vrem ca zahărul să nu mai aibă miros de sfeclă sau trestie, iar producătorii ni-l rafinează şi ni-l pun pe masă alb strălucitor. Şi complet nenatural, pentru că faţă de miere, care are în compoziţie 2-3% zaharoză, zahărul rafinat este 96% zaharoză.  Dacă experimentăm şi vrem să vedem cât zahăr putem să mâncăm şi câtă miere, observăm că organismul nu are senzor pentru zahăr şi ne lasă să mâncăm oricât, pentru că e “orb” la el. În schimb, la miere ne dă foarte clar mesajul să ne oprim când vrem să abuzăm.

Vrem pâine albă, iar făina să se comporte mereu la fel, să crească aluatul întotdeauna cu o eroare milimetrică. Aşa că morarii pun aditivi în făină, ca producţia să fie identică mereu şi pun amelioratori ca să adauge ce-au scos prin măcinare, adică: cortexul bobului de grâu, care conţine fibre şi minerale, stratul hialuronic, care conţine aminoacizii, emdospermul care conţine rezerva de amidon şi embrionul, care conţine fosfolipidele. Rămâne doar miezul bobului de grâu în făina albă, cel care conţine polizaharidele (zahărul rafinat e un dizaharid, deci în esenţă, făina albă şi zahărul rafinat sunt cam acelaşi lucru).

Vrem ca sarea să fie şi ea civilizată, de ce nu? Albă, fină, numai particule independente, neaglomerate. Sarea extrafină are de 30 de ori mai mult sodiu în ea faţă de sarea brută. Sodiul reţine apa şi produce edeme care atacă inima. Magneziul în schimb, a cărui lipsă din organism duce la infarct, e de 30 de ori mai puţin decât în sarea nerafinată.

Laptele praf e un dezastru pentru bebeluşi, oricât ar fi el de îmbogăţit artificial. Producătorii sunt nevoiţi să adauge 15 elemente în el, ca să-l facă să semene cu forma lui naturală.

Uleiul e rafinat cu benzină şi sodă caustică. Peste fructele oleaginoase se toarnă benzină, apoi, după ce se dizolvă fructele, se trimite un jet de aer cald peste compoziţia respectivă, ca să evapore benzina. Soda caustică se adaugă la sfârşit.

Margarina a fost inventată în timpul războiului, ca să ungă roţile de la tunurile nemţeşti. Era galbenă şi grasă, era foamete şi soldaţii au început să o întindă pe pâine. Are în compoziţia ei compuşii de tip “trans”, pe care organismul nu-i recunoaşte şi nici nu-i poate dizolva.

Recapitulare: primul principiu al gastronomiei este un principiu al armoniei cu natura. Dacă alimentele pe care vrem să le mâncăm nu se găsesc aşa, sub forma respectivă, spontan în natură, înseamnă că nu sunt pentru noi.

Principiul inducției patogenezice spune că nimic nu e mai periculos decât a lua un medicament (substanță procesată) în mod repetat. Doar alimentele se pot consuma în mod repetat, dar până și în cazul lor ar fi bună o variație după o perioadă de câteva luni. Nici măcar un ceai nu e bine să-l bem mai mult de trei luni (dacă-l bem zilnic, evident). Acesta este principiul care explică de exemplu, de ce nu e bine să consumăm sare cu iod. Chiar dacă avem nevoie de iod. Cei mai mulți dintre noi nu au, binențeles, cum nu avem nevoie nici de fluor. Dar chiar și cei care ar avea nevoie, după 3 luni ar trebui să înceteze, să facă o pauză sau să schimbe substanța. Așa se întâmplă și cu medicamentele care trebuie luate o perioadă mai lungă de timp: după un anumit interval medicul schimbă rețeta și prescrie alt medicament, pentru aceeași boală. Dar sarea nu se schimbă: mereu și mereu, iod și iod, iod și iod.

Alimentele convenționale conțin câteva zeci de substanțe procesate (E-urile). Astfel, chiar dacă avem grijă să mâncăm variat, dacă mâncăm numai alimente de pe raft, repetăm ingerarea acelorași substanțe farmacogene zi de zi: dacă nu iau E-ul acesta din unt, îl iau din carne; dacă îl evit din biscuiți, îl regăsesc în cașcaval.

Alt principiu: baza alimentației trebuie să fie cerealele și fructele. În Biblie scrie: ” Hrana voastră să fie seminţele ierburilor şi roadele pomilor”. Cerealele sunt singurele alimente cu care am putea trăi toată viaţa, dacă le mâncăm numai pe ele. Concentraţia de nutrienţi şi vitamine din grâu este comparabilă cu cea din laptele de mamă (nu degeaba i se spune grâului “laptele pământului”). În ele se găsesc toate principiile active care se găsesc în celelalte alimente, iar calitatea lor este superioară (de exemplu, calitatea proteinelor din grâu este mult mai bună decât cea a proteinelor din carne). Ca şi soiuri de grâu, spelta şi kamut sunt cele care au proteinele de cea mai bună calitate. Ca şi producţie, un grâu bio nu dă mai mult de 2000 kg la hectar.

Bun, cum să facem să mâncăm cât mai multe cereale? Facem o supă de cereale, un grâu fiert (cu fructe uscate sau proaspete, cu miere), presărăm pulberi de cereale în iaurt, punem musli (cereale+fructe) în lapte, mai facem o mămăligă, cumpărăm nişte rondele de orez, ne pregătim biscuiţi delicioşi din cereale deshidratate, gătim o mâncărică de orez, de hrişcă sau mei, coacem o pâinică cu maia.

Ritmul meselor

Ideal ar fi să mâncăm de două ori pe zi, o dată între 10 și 11 dimineața, apoi între 6 și 7 seara. În acest fel, fazele de digestie (ingestie, metabolizare și excreție) decurg în mod firesc. Mâncarea ar trebui să fie cât mai modestă, iar noi să ne ascultăm glasul organismului. Binențeles, glasul unui organism curat, detoxifiat și hrănit bio. Detoxifierea nu e necesară celor care mănâncă tradițional și bio, dar dacă se simte totuși nevoia, se poate face timp de câteva zile, consumând doar apă și sucuri de fructe. Plus că ar trebui să se facă câte o clismă pe zi. In cazul celor care mănâncă neatent, instinctele alimentare funcționează doar în perioade critice: muribunzi, boală, sarcină, copii mici. Ca să își ridice nivelul de sensibilitate, ei ar trebui să țină din când în când, posturi.

Hidratarea corectă

Toate reacțiile biochimice ale ființei umane se petrec în apă și trebuie să ținem seama de asta. Dimineața la trezire, după ce terminăm igiena cu sare a cavității bucale, primul lucru pe care ar trebui să-l facem, ar fi să bem un pahar cu apă proaspătă. Astfel, toate umorile corpului, concentrate peste noapte, se vor dilua. PH-ul apei băute trebuie să fie la fel cu cel al sângelui: 7,35. Apa alcalină este bună pentru cei bolnavi de diferite inflamații, cancere, intoxicații cu alimente acide (bere, coca-cola), sau pentru cei care au eșuat în câte un abuz alimentar. Apa nu trebuie confundată cu sucul de fructe, apa e apă, iar sucul e suc. Organismul nu se hidrateaza numai cu apa din sucuri. Păstrarea apei ar trebui să se facă doar în recipiente de sticlă.

Instrumentele de bucătărie

Pe primul loc în ordinea cea bună a utilizării oalelor pentru gătit este oala de pământ (de ceramică nesmălțuită, apoi cea de ceramică smălțuită). Fonta e pe locul doi, apoi sticla de Jena și inoxul. Cratițele toxice sunt cele din teflon, email, din cupru (există studii care confirmă că vasele de cupru scurtau viața soldaților romani care păstrau apa în ele), din aluminiu. Pentru gătirea și încălzirea mâncărurilor, cuptoarele electrice sunt mai bune decât cele cu gaze. Cuptorul cu microunde este complet nociv: când în organism intră alimente încălzite la microunde, corpul nostru răspunde ca și cum ar avea o inflamație (crește numărul leucocitelor), noi devenim anemici și ne crește colesterolul.

Prepararea alimentelor

Alimentele care se pot consuma crude, să se consume crude. Alimentele care nu pot fi consumate crude, să fie preparate termic, la o temperatură cât se poate de scăzută. De exemplu, varza gătită este cel mai indigest aliment (rămâne în stomac 24 de ore), dar varza crudă este unul dintre cele mai benefice alimente (conține vitamina U care este cicatrizantă pentru mucoasa intestinală).  Fierberea alimentelor în oala sub presiune nu e bună, în schimb fierberea în aburi, așa cum fac chinezii, este ok. Brânza, smântâna, nu trebuie gătite la cuptor. Conservarea alimentelor ar trebui să se facă cât mai natural: prin frig pe perioade scurte (cam cât durează o iarnă, câteva luni), prin fierbere sau prin adăugarea de sare.

Calendarul evenimentelor

Atelier de inițiere în prepararea pâinii cu maia  

  • sâmbătă, 16 septembrie 2017, 9.00-12.00, București

înscrieri

Noutăți

MamaPan

 Înțarc copil, caut bonă

Rețetele sunt bune, produsele repetabile. Brutăresele muncitoare. Furnizorii aleși pe sprânceană, procedurile clarificate si imbunătățite. Până si ...

citește pe blog

Atelier de pâine cu maia 

N-am mai scris de mult despre ateliere, deși sunt activitățile mele preferate și mi-e tare drag de ele. Dar sunt atât de obosită cu munca de rutină a brutăriei, încât și o postare pe blog....

 citeste pe blog

 
Go to top