Aş vrea să spun două vorbe despre două sfaturi nutriţioniste care se bat cap în cap. Unul, de mare actualitate şi pe care îl cunoaştem prea bine cu toţii, spune că trebuie să bem 2 l de apă pe zi, că vrem, că nu vrem. Celălat, în care suntem îndemnaţi să bem cât mai puţină apă, ne este oferit de Ohsawa:
“Este dificil să ne obişnuim să bem mai puţin, este mai greu decât să ajungem să mâncăm mai puţin sau mai simplu. Corpul nostru este în mare parte compus din apă, dar cerealele fierte conţin 60-70% apă, iar legumele între 80-89%, astfel că bând în plus multe lichide, absorbim automat prea multă apă, care este Yin. Dacă vreţi să acceleraţi rezultatele curei macrobiotice, trebuie să beţi mai puţin, astfel încât să urinaţi doar de 2 ori pe zi – femeile, şi de 3 ori – bărbaţii. Formula beţi cât vreţi nu este o bună recomandare, iar autorul ei ignoră desigur minunea metabolismului renal şi în special cel al glomerulelor lui Malpighi.” (din Zen macrobiotic, ed de Vest, 2002).
Pentru noi, cei care trăim şi mâncăm în ziua de azi, cele două sfaturi sunt doar jumătăţi de adevăr, iar jumătăţile de adevăr sunt mai rele decât neadevărurile. Sau altfel spus, pentru noi, adevărul se află la mijloc.
Ohsawa are perfectă dreptate, că trebuie băută cât mai puţină apă (care este Yin), dar doar cu condiţia ca restul alimentelor consumate să facă parte dintr-un regim simplu şi cât mai curat. Simplu, adică format din cât mai puţine tipuri de alimente (cereale, legume, nuci, fructe) locale. Curat, adică neaditivat, neameliorat, netoxifiat cu chimicale. În ziua de azi e extrem de greu şi dificil să găseşti alimente curate, naturale. Şi mai dificil este să păstrăm un regim fără dulciuri, cafea, ceai colorat chimic, fără prea multe alimente de origine animală (cele provenind de la animale domestice, ca untul, brânza, carnea, sunt tratate chimic, în timp ce marea majoritate a animalelor sălbatice sunt încă pure). În cazul în care consumăm aceste alimente, trebuie să bem multă apă, pentru a curăţa toxinele din noi. Apa joacă în acest caz rol de apă curgătoare, râul în care se deversează toxinele la prima mână (restul ajung în limfă) şi care trebuie să fie cât mai bogat şi să curgă cât mai repede, pentru a le elimina rapid şi eficient.
În consecinţă, trebuie să bem apă după cum mâncăm. Principiile macrobioticii spun să reglăm prin nutriţie influenţele exterioare, dar şi să reglăm alimentele consumate între ele, astfel încât să păstrăm echilibrul corpului. Dacă reuşim să mâncăm curat, e nevoie de puţină apă, dar dacă mâncăm inconştient şi aruncăm în noi orice ne pică în mână, atunci mai bine e să urmăm sfatul nutriţioniştilor de azi şi să bem multă apă, ca să mai salvăm ce poate fi salvat.